Recomandarea de duminică

2 cărți, o melodie și o îmbrățișare

Inspirată de Cristina Oțel cu al ei site , m-am hotărât să fac și eu o secțiune aici, unde să recomand ce mi-a plăcut, ce am mai văzut, citit sau gustat. De ce nu?

Încep cu cartea lui Waris Dirie & Cathleen Miller, primită cadou de la soțul meu: ,,Floarea deșertului – călătoria extraordinară a unei nomade din deșert”. Este o carte profundă, pe alocuri șocantă și dureroasă. Am recitit-o de 2 ori.

cartewaris

Te învață că putem să fim prieteni cu cei care intră în viața noastră , nefiind deloc greu să le întindem o mână de ajutor în clipele cele grele. Te învață că, orice faci în viața aceasta, are un preț, totul se întoarce. Îți arată cum o vorbă bună, un sfat înțelept, un gest de generozitate, o mângâiere sau, pur și simplu, o prezență oarecare  este de mare ajutor. Dar că nimic nu-i mai bun decât PUTEREA, CREDINȚA, DRAGOSTEA ȘI o îmbrățișare. Necondiționate. Toate evenimentele din carte sunt reale și reprezintă viata lui Waris, cel mai celebru model de culoare după Naomi Campbell. Am citit-o pe nerăsuflate, simpla finalizare a lecturii mă făcuse să mă simt mai puternică decât oricând și extrem de norocoasă. Prinzi motivație clară, crede-mă, vezi că în viaâa ta, totul pare mai simplu.

Știi de ce? Pentru că suntem la vârsta cu care nu (mai) plătim anii. Pentru că prețuim și ceea ce ne așteaptă, nu numai ceea ce facem. Pentru că ne-am născut unde și când ne-am născut și pentru că ne-am trăit copilăria.

Ajung la ,, Inteligența emoțională” a lui Daniel Goleman, o lectură deloc simplă. Trebuie să o recitesc, trebuie, am rămas cu o grămadă de întrebări și vreau să resintetizez. Goleman face un inventar al emoțiilor umane celor mai puternice, eu am găsit aici explicații plauzibile pe care nu le-am conștientizat până acum.  Nu este deloc greu să asculți oamenii, să le înțelegi poveștile, să constați că -în mare parte – sunt asemănătoare și că, absolut cu toții trecem prin momente dificile. Uneori foarte grele, deși tu nu vezi mereu în spatele unui zâmbet. Emoțiile ne conduc viața și tot ele ne determină acțiunile, fie ele bune sau negative.

 

descărcare

Continuu cu postarea lui Cabral Ibacka, am râs cu lacrimi la cafeaua de dimineață, deși nu am prea dormit azi-noapte , caninii lui Guguță dându-ne ceva emoții de o săptămână. Aici nu am ce comenta, poate doar că tindem să ne dăm rar jos ochelarii de cal, în viață. Și mie mi se întâmplă deseori, să fiu luată drept ce nu sunt, poate și din cauza pasiunii mele pt makeup sau pt voaluri pe cap.

Interviul cu Corina Bordeianu, văzut pe pagina de facebook a Irinei Wagner (coproprietara Wagner-Arte frumoase și povești) mi-a mai deschis ochii, vis-a-vis de conceptul de marketing cultural, pe care nu-l înțeleg mereu. Citez: ,,Arta trebuie să îți fie prieten. Dacă ai un prieten bun care produce ceva, pantofi de exemplu, vrei să îi cumperi produsele. Nu trebuie să îi cumperi cel mai scump produs și nu trebuie să cumperi în mod exclusiv de la el, dar poți să cumperi. Nu consider că îți tradezi prietenul prin actul de cumpărare, dimpotrivă. Îi confirmi calitățile lui și îi dai încredere să mai lucreze.”

Deunăzi -totodată- am reascultat melodia lui Chris de Burgh și m-am hotărât să-i caut pe net povestea. Nu mă gândisem niciodată la acest lucru, chiar, care o fi fost povestea? Pici în melancolie, dar prinde bine un sound cald. Și realizezi că ești un om bogat abia atunci când descoperi unde-i ACASĂ pentru tine. Când îți găsești locul în dragostea șiinima cuiva și când acasă înseamnă tot ce iubești. Desigur, nu-i musai ca roșul să fie culoarea ta preferată 🙂  ,,Chris de Burgh a mărturisit într-un interviu mai vechi că a scris această melodie și pentru a le atrage atenția bărbaților, care sunt tentați să uite detalii legate de marile lor iubiri, și că puțini își amintesc ce au purtat iubitele lor, atunci când s-au întâlnit prima dată”. ,,Nu te-am văzut niciodată arătând mai frumos ca în această seară/ Nu te-am văzut niciodată radiind atât de frumos”…

Aduc vorba și despre interacțiunea cu cei dragi și cu familia. Un articol simplu în complexitatea lui, despre  zece adevăruri cu privire la sistemul uman de atașament, care ne formează de-a lungul vieții. Știu că tot ce am trăit, a format majoritar omul care sunt astăzi. Dragostea familiei și tot ce am avut, comportamentul lor și copilăria minunată, puterea de a alege, de a greși, de a face bine, m-au educat. Vorbele nerostite nu sunt întâmplătoare. Faptele trăite, nici atât! Ce am învățat cel mai bine e că, pentru a putea cere de la viață, e nevoie să dăm noi întâi.  Întotdeauna.

Pe lângă toate astea, acum mi-aș dori încă 3 ore libere, în care să savurez o înghețată mare și să revăd (iar și iar) filmul  Million Dollar Baby, cu Hillary Swank. Majoritatea aâi auzit, deja, de el.

În activitatea zilnică alături de cei mici, rămânem în pană de idei. Mai ales când plouă sau e caniculă. Trage cu ochiul la învățămintele Cristinei Oțel, apropo de activitatea de jocuri a copiilor noștri (1-6 ani). Cu siguranță vei găsi o inspirație aici. Mi-a fugit gândul imediat la educația și pedagogia Montessori, o alternativă liberă la învățământul tradițional. Este  o metodă prin care copiii sunt percepuți ca atare, ca ceea ce sunt ei și prin care li se creează un mediu propice dezvoltării propriului potential, incitându-le interesul constant și dezvoltându-le abilitățile de adaptare, învăâare și socializare.

Și iată un articol legat de rutina zilnică a unei femei, despre diferențele dintre anticearcăn și corector, cum le folosești, ce reprezintă, de ce au atâtea nuanțe, cu siguranță le vei vedea cu alți ochi acum.

Să nu uit și bărbații. Dacă o fi vreunul care să citească la mine aici 🙂 Îți recomand astăzi blogul Chinezului, găsești de toate, pe gustul tău. Scurt, concis și la obiect. Berea nu-i bonus! Mai ales că secțiunea Sport include și chestii nevăzute la tv sau în presă. Cum ar fi asta cu Eurosport și harta interactivă cu datele cicliștilor din Marile Tururi.

Închei cu un clip culinar care m-a salvat într-un moment de zero inspirație culinară, pe fond de oboseală, caniculă și lene :-)) Merge și dacă nu iubești pastele, prea bine arată, te îngrași numai privindu-l. Fără azi și mâine, fără ieri și alaltăieri, doar cu un Acum gustos și o clipă de liniște. Nu-i așa că poți orice vrei? 😛

Să-ți fie de bine, cititorule !

Advertisements

8 thoughts on “2 cărți, o melodie și o îmbrățișare

  1. Mă, tu esti o minune! Cand ai timp pentru toate? Sper ca sotul tau stie ce comoara esti, idem compania, si sa te aprecieze din plin 😍!! Ps: Guguta mic seamana numai cu mami, dar nu scriu asta pe Fb ca sa nu imi iau injuraturi😁

    Like

    1. Nu ai pt ce. Te citesc zilnic (sunt Jamilla Make-up din lista ta), o sa pomenesc si de alte articole ale tale. Si de #meseleIoanei. Mi e tare drag de oameni ca tine.
      Sunt curioasa cum ai vazut ca ti-am pomenit articolul. Sunt noua in blogging.
      Sa ai o zi frumoasa !

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s